Partide politice

ByClaudia

Solicitare de înființare a Comisiei de Cod Electoral

Dlui Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului,

Dlui Liviu Dragnea, Președintele Camerei Deputaților,

În atenția liderilor de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților:

dl. Șerban Nicolae și dl Eugen Nicolicea (grupurile parlamentare PSD),

dl. Mario Oprea și dna Raluca Turcan (grupurile parlamentare PNL),

dl. Cristian Ghica și dl Nicușor Dan (grupurile parlamentare USR),

dl. Cseke Attila și dl Korodi Attila (grupurile parlamentare UDMR),

dl. Viorel Ilie și dl Constantin Avram (grupurile parlamentare ALDE),

dl. Dorin Bădulescu și dl Eugen Tomac (grupurile parlamentare PMP),

dl. Varujan Pambuccian (grupul parlamentar al minorităților naționale).

 

București, 16 ianuarie 2017

 

SOLICITARE DE ÎNFIINȚARE A COMISIEI DE COD ELECTORAL

 

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, vă solicită să inițiați demersurile pentru constituirea unei comisii speciale pentru elaborarea Codului electoral, conform art. 8 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

 

În viziunea noastră, această Comisie ar trebui să aibă obiectivul de a armoniza și unifica procedurile de organizare a alegerilor, pentru toate tipurile de scrutin. Codul electoral ar trebui să coroboreze prevederile din legile electorale (Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor locale, Legea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea alegerilor pentru Președintele României, Legea referendumului, Legea votului prin corespondență) cu prevederile din ale legi care au impact asupra procesului electoral (Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, Legea administrației publice locale).

 

Adoptarea Codului Electoral și amendarea legilor amintite sunt necesare pentru a corecta limitele și inadvertențele actualei legislații. Anul 2017 oferă o fereastră de oportunitate pentru adoptarea Codului Electoral, între două perioade electorale aglomerate. Inițierea rapidă a procedurilor va permite adoptarea noilor norme cel mai târziu în primăvara anului 2018, cu cel puțin un an înaintea alegerilor europarlamentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, însușite și de Curtea Constituțională a României.

 

Amintim că o comisie similară a fost înființată prin Hotărârea 18/2013 a Parlamentului României. Apoi, în urma consultărilor cu mai multe organizații neguvernamentale, Hotărârea Parlamentului 1/2015 a extins mandatul Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Astfel, în cursul anului 2015, prin colaborarea dintre Comisia comună, Autoritatea Electorală Permanentă și mai multe organizații ale societății civile, au fost adoptate

  • Legea 113/2015 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
  • Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice;
  • Legea 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale;
  • Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților;
  • Legea 288/2015 privind votul prin corespondență.

 

După cele două runde de alegeri din anul 2016, constatăm că persistă unele discrepanțe între regulile aplicabile în procesul electoral, în funcție de tipul alegerilor (locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale). Prin aplicarea unor reguli destul de diferite în cursul proceselor electorale (procedurile de votare, modalitățile de constituire a birourilor electorale, procedurile de acreditare a observatorilor sau exercitarea votului prin corespondență), pot fi afectate negativ:

  • capacitatea Autorității Electorale Permanente de a dezvolta într-un mod eficient și profesionist Corpul experților electorali,
  • predictibilitatea proceselor decizionale, prin aplicarea unor reguli tehnice diferite la fiecare rând de alegeri, respectiv
  • capacitatea alegătorilor și a publicului larg de a înțelege procesele electorale, ceea ce scade încrederea cetățenilor în procesul electoral și vulnerabilizează democrația.

 

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, lucrează la sistematizarea discrepanțelor amintite. Așa cum am procedat încă din toamna anului 2014 și pe parcursul anului 2015, vom iniția consultări cu toate grupurile parlamentare și Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a identifica în mod corect nevoile de armonizare și/sau de nouă reglementare. Analiza preliminară arată că ele ar putea fi sistematizate în patru categorii:

  • procedurile aplicabile în perioada electorală;
  • procedurile privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale;
  • procedurile de respectat în perioadele dintre scrutinele electorale sau referendare;
  • prevederile substanțiale aplicabile partidelor politice și campaniilor electorale.

 

Având în vedere motivele enunțate mai sus, considerăm oportună înființarea Comisiei comune speciale pentru elaborarea Codului Electoral și vă solicităm să demarați procedurile necesare pentru constituirea ei la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului României, după 1 februarie. Rămânem încrezători în continuarea unui dialog constructiv și așteptăm răspunsul dumneavoastră.

 

 

ByClaudia

Schimbarea legii partidelor politice: progrese și limite. Raport

Raportul cuprinde principalele concluzii ale monitorizării și recomandări pentru continuarea eforturilor politice și administrative de îmbunătățire a cadrului legislativ. Prima secțiune prezintă date statistice despre numărul partidelor înregistrate după modificarea legii partidelor politice și despre participarea acestora la alegerile parlamentare și locale. A doua secțiune arată care sunt principalele bariere legislative pentru deschiderea vieții politice și propune soluții pentru fiecare dintre acestea.

Descărcați documentul (DOC, 1.25MB)

ByClaudia

42 de partide noi din 65 riscă să fie radiate după alegerile parlamentare

Modificarea legislativă din mai 2015 care și-a propus să încurajeze asocierea politică, prin posibilitatea creării unui partid cu 3 membri, radiază după două tururi de alegeri 42 de partide noi, din totalul de 65. Chiar dacă a ușurat procesul de înființare a unui partid politic, legea sabotează durata de viață a formațiunilor politice noi, participarea la alegeri și finanțarea din bani publici a campaniilor electorale.

Centrul pentru Inovare Publică lansează azi, 14 decembrie 2016 raportul Schimbarea legii partidelor politice : progrese și limite, la un an jumate de la modificarea legii partidelor politice.

Câte partide cu 3 membri au fost înregistrate ?

142 de comitete de inițiativă formate din minim 3 membri au depus dosare de înființare a unui partid politic în perioada iunie 2015-decembrie 2016. Din cele 142 de inițiative, 65 au fost înregistrate în Registrul Partidelor Politice.

Participarea în alegeri a partidelor noi

Până la data limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale din 2016, 49 de partide noi aveau personalitate juridică. 30 au reușit să strângă semnăturile necesare și să desemneze candidați. Dintre acestea, 21 au obținut mandate. În urma alegerilor locale noile partide au obținut 4 mandate de primar, 17 locuri în Consiliile Județene și 400 de mandate de consilieri locali.

La alegerile parlamentare din decembrie, deși numărul partidelor noi care se puteau să candideze era 65, doar 7 dintre acestea s-au înscris în cursa electorală, 1 a atins procentul de voturi necesar intrării în Parlament.

Durata scurtă de viață a partidelor mici

Legea partidelor politice spune că se radiază partidele care “nu au desemnat candidați, singure sau în alianță, în două campanii succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în 1 circumscripție sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale în cazul alegerilor parlamentare”.

Pentru a desemna candidați, atât la alegerile locale, cât și la alegerile parlamentare, partidele trebuie să strângă liste de semnături. Fiecare formațiune politică trebuie să convingă să semneze 1% din numărul total al populației dintr-o circumscripție (minim 100 în comune, 500 în orașele mici, 1000 în orașele mari- alegeri locale, respectiv minim 1000 în județe-alegeri parlamentare).

În aceste condiții, pentru partidele politice noi, mai ales pentru cele locale, este dificil să participe în alegeri. Obligația de a desemna candidați în circumscripții electorale, altele decât cele pe care le reprezintă prin misiunea partidului, capacitatea organizațională mică, numărul real al locuitorilor din circumscripții și anomaliile precum circumscripțiile cu 104 locuitori, în care 100 trebuie să semneze pentru participarea unui partid la alegerile locale, împiedică partidul cu 3 membri să se înscrie în cursa electorală.

După cele două tururi de alegeri din anul 2016, 42 din cele 65 de partide noi riscă să fie radiate din Registrul Partidelor Politice.

Centrul pentru Inovare Publică recomandă scăderea numărului de semnături  de la 1% la 0,5% (maxim 20 de semnături în comune, 50 în orașele mici, 100 în orașele mari- alegeri locale, respectiv minim 100 în județe-alegeri parlamentare), astfel încât partidele noi să poată îndeplini criteriul de activitate, pentru a nu fi radiate, dar și participarea cu o listă completă de candidați la alegerile locale și participarea, singure sau în alianță, la alegerile parlamentare la nivelul reședinței de județ.

Finanțarea campaniilor electorale

Legea finanțării partidelor politice introduce  o inechitate în rambursarea cheltuielilor electorale de la buget. Doar partidele care obțin minim 3% din totalul voturilor valide la nivel național pentru fiecare din cele două Camere își pot deconta din bani publici cheltuielile de campanie.

Condiționarea rambursării cheltuielilor de atingerea pragului de 3%, face ca partidele mari să fie în principal cele care beneficiază de cheltuieli deductibile, în timp ce partidele mici, nou formate, care nu reușesc să strângă voturi (în parte și pentru că nu au avut suficiente fonduri de a își face o campanie eficientă) au de-a face cu cheltuieli nedeductibile.

În plus, partidele mici, în special cele din provincie, sunt dezavantajate de faptul că există plafoane foarte diferite de la o circumscripție la alta.

Soluția de eliminare a inechității este să se renunțe la orice prag legat de numărul de voturi și să se ramburseze tuturor proporțional cu numărul de voturi obținute. Se poate introduce un prag de sumă minimă (spre exemplu, 100 de lei), ca să nu se facă plăți costisitoare pentru sume mici.

Există totuși o limitare administrativă, dată de nevoia de a verifica rapoartele financiare depuse de partide. În acest moment, pragul de 3% din voturi funcționează și ca filtru pentru a nu supra-încărca activitatea departamentului de control al Autorității Electorale Permanente. Prin urmare, eliminarea pragului trebuie însoțită de alocarea de resurse suplimentare pentru verificarea rapoartelor, în anii electorali.

 

Raportul schimbarea legii partidelor politice: progrese și limite a fost realizat în cadrul proiectului Legea partidelor politice : bariere și oportunități.

Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Inovare Civică. Fondul pentru Inovare Civică este un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian American Foundation și Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

Centrul pentru Inovare Publică este în proces de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de operator de date cu caracter personal.